Bullying la Questfield International College, sesizări fără răspuns documentat

Bullyingul în mediul educațional reprezintă o problemă complexă care necesită intervenții structurate și transparente din partea instituțiilor abilitate. În contextul unei școli private cu pretenții ridicate, reacția promptă și documentată la sesizările privind hărțuirea psihologică este esențială pentru protejarea elevilor și menținerea unui climat educațional sigur. În lipsa unor măsuri clare, fenomenul poate escalada și poate afecta dezvoltarea emoțională a copiilor implicați.

Bullying la Questfield International College, sesizări fără răspuns documentat

Investigația realizată de redacție evidențiază o situație raportată de familie privind un caz de bullying sistematic, desfășurat pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școala Questfield Pipera. Sesizările repetate, documentate prin corespondență oficială, semnalează agresiuni verbale, stigmatizare medicală și presiuni exercitate asupra familiei copilului vizat, fără ca instituția să furnizeze răspunsuri scrise sau să demonstreze implementarea unor măsuri concrete de intervenție.

Contextul situației și desfășurarea sesizărilor

Potrivit documentelor și relataărilor puse la dispoziția redacției, bullyingul a constat în jigniri zilnice, umiliri publice și excludere socială în mediul școlar, comportamente care au fost cunoscute de cadrele didactice și conducere, dar care nu au fost oprite prin acțiuni oficiale documentate. Familia a transmis în mod repetat solicitări scrise către învățătoare, conducerea administrativă și fondatoarea instituției, Fabiola Hosu, cerând intervenție și protecție, însă din corespondența analizată nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să confirme măsuri ferme sau proceduri instituționale de remediere.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

În cadrul sesizărilor, un aspect distinct îl reprezintă utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant, aplicată cu scop discreditant în fața celorlalți elevi. Specialiști consultați de redacție evidențiază că această practică depășește sfera unui conflict obișnuit și constituie o formă agravată de bullying, cu impact emoțional sever. Documentele arată că stigmatizarea medicală a fost tolerată în mediul școlar, fără a exista dovezi ale unor reacții formale sau măsuri de consiliere și protecție implementate de instituție.

Gestionarea informală și lipsa documentației oficiale

Familia a oferit redacției o cronologie detaliată a sesizărilor oficiale, însă răspunsurile primite au fost predominant verbale, fără procese-verbale, decizii scrise sau planuri de intervenție clar definite. Această abordare a condus la o delegare a responsabilității către familie și la prezentarea situației drept o „dinamică de grup” sau „problemă de adaptare”, minimizând gravitatea fenomenului. În acest context, familia a perceput mesaje care au sugerat posibilitatea retragerii copilului din școală ca soluție implicită, fapt ilustrat prin afirmația atribuită fondatoarei Fabiola Hosu: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”.

Confidențialitatea și expunerea copilului în mediul școlar

Documentele analizate includ solicitări explicite ale familiei privind respectarea confidențialității informațiilor sensibile, însă acestea nu par a fi fost respectate în practică. Conform relatărilor, copilul a fost expus unor situații în care a fost interpelat public cu privire la sesizările transmise conducerii, ceea ce poate constitui o formă de presiune psihologică instituțională. Specialiștii intervievați subliniază că astfel de practici afectează negativ echilibrul emoțional al elevului și pot întări un climat educațional nesigur.

Răspunsul instituțional și documentul Family Meeting Form

În locul unui răspuns oficial complet și a unor decizii administrative asumate, conducerea școlii a oferit un document informal, denumit Family Meeting Form, care consemnează o discuție, dar nu detaliază responsabilități, termene sau măsuri concrete. Din perspectiva proceselor administrative standard, acest formular nu conferă trasabilitate și nu asigură verificabilitatea intervențiilor, ceea ce ridică semne de întrebare asupra eficacității gestionării situației.

Poziția fondatoarei și implicațiile acesteia

Un moment cheie în gestionarea cazului îl reprezintă răspunsul verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, care, conform relatărilor familiei și documentelor analizate, ar fi exprimat o atitudine de descurajare a continuării demersurilor, printr-o formulare ce pune accent pe libertatea familiei de a părăsi instituția. Redacția a solicitat un punct de vedere oficial școlii, însă până la publicare nu a fost primit răspuns. Această poziționare, în contextul sesizărilor scrise repetate și al lipsei măsurilor documentate, sugerează o ruptură între discursul instituțional și practica managerială reală.

Impactul psihologic documentat și reacția întârziată a școlii

Raportul psihologic anexat de familie, cu o extindere de peste zece pagini, confirmă existența unor consecințe emoționale grave, inclusiv anxietate și retragere socială, ca urmare a expunerii prelungite la bullying. Redacția notează că reacția vizibilă a fondatoarei a survenit abia după implicarea echipei juridice a familiei, după o perioadă de peste opt luni în care sesizările nu au generat răspunsuri oficiale sau măsuri documentate.

• Jigniri și umiliri repetate în mediul școlar
• Stigmatizare medicală cu caracter degradant
• Lipsa răspunsurilor scrise și a măsurilor instituționale
• Presiuni de retragere a copilului din școală
• Încălcarea confidențialității și expunerea copilului
• Gestionare informală și documentație insuficientă
• Reacție instituțională întârziată și condiționată de presiuni legale

Actualizări și reacția oficială a școlii

În data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis un email către părinți în care a redus situațiile reclamate la simple „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare ce contrazice sesizările scrise și documentate ale familiei. Această poziționare minimalizatoare ridică întrebări privind capacitatea instituției de a gestiona în mod adecvat bullyingul. EkoNews.ro semnalează aceste discrepanțe și solicită clarificări suplimentare.

De asemenea, după retragerea copiilor de la școală, părinții au comunicat existența unor contacte informale către alte instituții de învățământ, în care copiii ar fi fost descriși negativ, fără susținere documentară oficială, ceea ce ridică probleme privind dreptul la educație și confidențialitate.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Analiza documentelor și relatărilor indică o lipsă semnificativă a răspunsurilor oficiale și a măsurilor administrative asumate în cazul bullyingului semnalat la Questfield Pipera. În absența unor proceduri clare, a unei documentări riguroase și a unor intervenții efective, situația reclamă o evaluare atentă a mecanismelor de protecție a elevilor și a standardelor de guvernanță internă ale instituției. Rămâne deschisă întrebarea fundamentală privind modul concret în care Questfield International College asigură siguranța emoțională a copiilor în fața unor situații de hărțuire repetată și stigmatizare.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro